În decursul anului 2017, în Republica Moldova au fost înregistrate 222 de cazuri de trafic de persoane. Dintre acestea, 96 de cazuri țin nemijlocit de traficul de ființe umane, 44 — de proxenetism, 22 de trafic de copii. Invitată în studioul Radio Sputnik Moldova, psihologul Cezara Dilevschi a precizat că adolescenții care nu au suport din partea familiei, de regulă, fac parte din grupurile de risc care cad pradă traficanților.
"Cei mai vulnerabili sunt adolescenții din familiile monoparentale, social-vulnerabile sau a căror părinți sunt plecați peste hotare. Unii din acești copii sunt lipsiți de dragostea și grija părintească. În unele familii lipsește suportul, care de fapt, este un factor de protecție a copilului de mâinile traficanților. Avem multe cazuri când din mediul rural vin fetițe din familii social-vulnerabile în Capitală și sunt exploatate sexual pe la diverse saune sau apartamente", a relatat invitata.
Totodată, femeile și fetele alcătuiesc marea majoritate a victimelor traficului de ființe umane. Traficanții le promit locuri de muncă bine plătite, iar imigranții care își părăsesc locurile natale pentru a scăpa de sărăcie, de conflicte sau de persecuție prezintă riscul de a deveni viitoare victime.
"Odată ce persoana s-a decis să plece la muncă peste hotare aceasta trebuie să se asigure din toate punctele de vedere. În primul rând trebuie să lase adresa și contactul locului de muncă oamenilor apropiați de acasă. Mai mult decât atât, trebuie să-și facă copia la toate actele de identitate, să analizeze contractul de muncă și să înțeleagă că salariul nu poate fi mare, în special, în cazul când nu cunoaște limba țării unde pleacă. Dacă persoana nu este sigură și are nedumeriri, atunci poate apela la diverse organizații nonguvernamentale, care asistă victimele traficului", a menționat Cezara Dilevschi.
Psihologul a spus că victimele traficului de ființe umane dezvoltă tulburări foarte severe precum: stresul posttraumatic, depresia și anxietatea. Victimele suportă traume extreme cu o serie de stări fizice, emoționale și comportamentale foarte acute la care nu pot face față singure. Acestea sunt îndemnate să apeleze pentru ajutor la centrele de reabilitare, organizații nonguvernamentale sau psiholog.
Autor: Cristina Baș