CHIȘINĂU, 24 iunie – Sputnik. Președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat, săptămâna aceasta, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate. Documentul descrie clar toate tipurile de documente de călătorie pe baza cărora cetăţenii români pot călători în străinătate. Legea îi vizează și pe cetățenii Republicii Moldova care dețin cetățenia română.
Potrivit noii legi, tipurile de documente de călătorie pe baza cărora cetăţenii români pot călători în străinătate sunt următoarele: paşaport diplomatic, paşaport de serviciu, paşaport diplomatic electronic, paşaport de serviciu electronic, paşaport simplu, paşaport simplu electronic, paşaport simplu temporar și titlu de călătorie.
Completările la Legea privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate vizează și schimbarea, prin majorare, a termenelor de valabilitate a pașapoartelor românești.
Valabilitatea paşapoartelor simple românești este stabilită după cum urmează: a) 3 ani pentru persoanele care nu au împlinit 14 ani; b) 5 ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 25 de ani; c) 10 ani pentru persoanele care au împlinit vârsta de 25 de ani.
Valabilitatea paşapoartelor simple electronice este de 3 ani pentru persoanele care nu au împlinit 12 ani; 5 ani pentru persoanele cu vârsta de peste 12 ani.
Valabilitatea paşapoartelor simple temporare este de 12 luni.
Paşapoartele diplomatice electronice se eliberează cu o valabilitate de 5 ani, respectiv de 3 ani pentru minorii sub vârsta de 12 ani. Paşapoartele de serviciu se eliberează cu o valabilitate de 5 ani, care poate fi prelungită o singură dată, fără a se putea depăşi 10 ani de la data emiterii. Paşapoartele de serviciu electronice se eliberează cu o valabilitate de 5 ani, respectiv de 3 ani pentru minorii sub vârsta de 12 ani.
Paşaportul simplu electronic se eliberează, la cerere, cetăţenilor români care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege şi nu se află în una dintre situaţiile de suspendare a dreptului de a călători în străinătate. Cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple electronice se depun personal de către solicitanţi, în România, la serviciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple în a căror rază de competenţă au domiciliul sau, după caz, reşedinţa, iar în străinătate, la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României.
În cazul în care solicitantul paşaportului simplu electronic nu se poate prezenta la serviciul public comunitar pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple de la domiciliu sau reşedinţă, cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple electronice pot fi depuse la cel mai apropiat serviciu public comunitar pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple. Cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple electronice, în cazul persoanelor lipsite temporar de capacitatea de exerciţiu, pot fi depuse în numele titularului de către reprezentantul legal sau de către autorităţile medicale române, prezenţa titularului fiind obligatorie.
Paşapoartele simple electronice se eliberează titularului după achitarea taxei de paşaport constituite din contravaloarea paşaportului şi a taxei pentru serviciul public prestat, stabilite potrivit legii.
Paşaportul simplu temporar se eliberează cetăţenilor români care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege şi nu se află în una dintre situaţiile de suspendare a dreptului de a călători în străinătate, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare, în următoarele situaţii: a) pentru persoanele care declară că nu dispun de timpul necesar pentru eliberarea unui paşaport simplu electronic; b) în cazul în care titularul declară în scris că urmează să călătorească în state între care există stare de beligeranţă ori conflict diplomatic şi are aplicată în paşaportul simplu sau în paşaportul simplu electronic o ştampilă ori o viză eliberată de statul cu care ţara în care călătoreşte se află în conflict; c) când titularul deţine paşaport simplu sau paşaport simplu electronic care conţine vize valabile, dar ca urmare a epuizării filelor destinate aplicării acestora călătoria în acel stat sau în alte state decât cele care au emis vizele nu mai este posibilă; d) când titularul a depus paşaportul simplu sau paşaportul simplu electronic pentru obţinerea unor vize şi trebuie să călătorească de urgenţă în străinătate; e) când minorul urmează să se deplaseze în străinătate pentru studii ori pentru a participa la concursuri oficiale sau pentru a urma un tratament medical fără de care viaţa ori sănătatea îi este pusă în pericol şi nu există timpul necesar pentru obţinerea acordului celuilalt părinte; f) pentru cetăţenii români aflaţi în străinătate care nu mai posedă documente de călătorie valabile şi care declară că este necesar să îşi continue călătoria în străinătate sau să îşi reglementeze şederea pe teritoriul unui stat.
Cetăţenii români nu pot deţine decât un paşaport simplu sau un paşaport simplu electronic valabil şi, doar în situaţiile descrise mai sus pot deţine, concomitent, şi un paşaport simplu temporar.
Paşapoartele simple, paşapoartele simple electronice şi paşapoartele simple temporare se păstrează de către titulari, care au obligaţia de a nu le înstrăina, cu excepţia situaţiilor în care documentele se reţin de autorităţile competente sau se depun la misiunile diplomatice ori oficiile consulare străine, în vederea aplicării vizei.
În termen de 5 zile de la data pierderii cetăţeniei române, titularul paşaportului simplu, al paşaportului simplu electronic ori al paşaportului simplu temporar sau, după caz, părinţii ori reprezentantul legal al minorului sunt obligaţi să predea documentul de călătorie, în ţară, la oricare dintre serviciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple sau la sediul Direcţiei Generale de Paşapoarte, iar în străinătate, la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României.
Totodată, dacă în urma depunerii cererii pentru eliberarea paşaportului simplu electronic ori a paşaportului simplu temporar se constată faptul că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege în acest sens, solicitantului i se respinge cererea. Decizia de respingere a cererii, precum şi motivele care au stat la baza acesteia se comunică solicitantului în scris, în termenul stabilit pentru soluţionarea cererii.